duminică, 13 aprilie 2008

19.36

Da, sa stii ca nu e asa pana la urma.
Ma gandeam azi.noapte la chestia asta si..
E o problema de.a mea la mijloc, desigur.
Nu, nu imi place ziua de vineri. Acasa nu e acasa. Nu pot sa stau acasa. Ma enerveaza, ma exaspereaza. Cand stau acasa beau cate 5 cani de cafea. Aud o melodie si vad niste versuri pe usa. Vad acea semnatura mareata de deasupra clantei si deja ma apuca toate cele.

Da, chiar mi.e dor de ziua aia de mai.. candva, pe 24, cand plecasem si eu spre casa in jur de 6 sau ceva de genu', cand era prea cald sa poti respira, cand am adormit in blugi si machiata si pe jos dupa ce zacusem de rau de cateva ore. Vineri am stat in casa. Sambata am gasit un ziar. Am tipat putin, am plans putin, de luni sunt o fantoma. Miercuri am fost acolo. Joi.. joi am stat din nou in casa. Si vineri.. vineri am luat multe, multe calmante. Am dormit prea mult. M.am trezit intr.o noapte, nu sunt sigura ce zi era. aveam o punga de gheata pe gat. M.am ridicat, m.am pus pe jos si am plans din nou.

Cine are tupeul nestavilit sa.mi spuna MIE in fata ca experientele neplacute prin care trecem ne fac mai buni, va primi un suvenir intre ochi.