Hai taci un an, mersi !
Te rog, te rog, vreau doar sa nu mai vad usa aia in fiecare dimineata. Vreau numai sa pot sa sterg intr.o zi toate mesajele, toate pozele si sa arunc toate chestiile tale sau sa le ard.
Hanoracul gri in care ma incalzesc de obicei in diminetile mai reci e al tau. Ce daca? Ce? Eu n.am bani sa.mi iau unul al meu? Nu, nu e de asta. E o senzatie mai speciala. Senzatia ta.
Ai putea sa ma lasi in pace? Ai putea sa nu ma mai saluti vreodata? Ai sa poti sa ma lasi sa.mi vad de RESTUL problemelor mele? Ca deja m.au exasperat cele provocate de tine. E ca un cerc vicios. Scap de una, intervine altceva.
Tu si cuvintele tale mari..
Sunt zile in care nu imi amintesc de tine decat accidental, cand vad vreun gest specific tie sau vreun tic verbal ( gen geez/d'oh!).
Poti sa te uiti in ochii mei si sa.mi spui cum am ajuns aici?
Niste 'handicapati emotional'. Hai sa.i calcam si pe altii in picioare. Hai, si asta numai pentru ca am avut nesansa sa ne cunoastem.
'I'll never be the same, i tell you for sure.'
Hai ca a trecut momentul.
Imi mai vine uneori sa vorbesc despre tine. Sunt atatea de spus.. Si cred ca le.am spus pe toate. Din ce in ce mai rar am nevoie sa imi amintesc de tot. Te regasesc tot mai rar in mine si in lucrurile pe care le fac.
Cam asa stau lucrurile acum. Totu merge inainte, timpul, viata, norii, si eu din cand in cand.
Stii cum era.. 'cand nu vei mai raspunde chemarii mele in ploaie am sa stiu ca nu am fost decat un fir de praf intrat accidental in ochii tai'.
si 'ai uitat?! tu esti crucea mea..'.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu